Bucatele sparte din oglinda sufletului meu si fragmente din tot ceea ce era in trecut: Indiferenta...o mare intindere de apa...si asa tot continua sa fie...

luni, 1 noiembrie 2010

Indiferenta...o mare intindere de apa...si asa tot continua sa fie...

Publicat de A_wounded_soul la 12:19:00


Speranta moare ultima

Cum e cand crezi in dragoste si ea iti este tradata? Dar oare cum e cand iti pierzi increderea ca mai exista iubire pe pamant,si apoi sa dai peste cineva care iti aprinde din nou flacara sperantei si apoi o stinge din nou lasand in urma aceesi durere? Cum mai poti sa iti pui speranta in dragoste cand esti tradat din toate partile? Nici macar eu nu am raspuns la aceste intrebari, care par atat de simple, dar tot ce stiu, este ca ma simt tradat/a de toti si de toate, sunt la pamant, cu toate ancorele jos si un strat gros de praf se aseaza peste mine, paianjenii isi tes panza lor minunata si sclipitoare in jurul meu...peste tot, nu vad decat mult fum, intru intr-o noua lume...Sa ne punem din nou intrebarile de la care am pornit: Cum e cand crezi in dragoste si ea iti este tradata? Dar oare cum e cand iti pierzi increderea ca mai exista iubire pe pamant, si apoi sa dai peste cineva care iti aprinde din nou flacara sperantei si apoi o stinge din nou lasand in urma aceesi durere? Cum mai poti sa iti pui speranta in dragoste cand esti tradat din toate partile? Sa privim afara si in jurul nostru, dar ce vedem? Aceeasi durere care a existat de foarte mult timp si atunci de ce sa mai cred in dragoste si sa patesc de fiecare data la fel: tradare, tradare si inca o data tradare...deci raspunsul la prima intrebare ar fi ca doare de nu te mai poti ridica de jos si nu vrei decat sa te inchizi in tine. Uita-te pe geam daca stai in casa, cum ti se pare ca e lumea de afara? Plina de amaraciune si fiecare cu problemele ei si atunci raspunsul la a doua intrebare e suferinta si te simti nasol si dai vina pe tine pentru ca ai crezut din nou in iubire. Pune-te fata in fata cu persoana iubita si uita-te adanc in ochii ei, caci ochii sunt oglindirea sufletului si daca nu te vezi pe tine, atunci sufletul lui e gol si nu te iubeste, in consecinta raspunsul la a treia intrebare este ca nu mai poti sa iti pui speranta in dragoste. Uita-te acum la tot textul si uita-te la tine si zimi ce vezi....SUFERINTA....DURERE....TRADARE...si te rogi in fiecare minut cu lacrimi pe fata ca totul sa se termine ca nu mai poti suporta, iar frigul din sufletul tau ingheata lacrimile si ele se mai opresc din a se prelinge pe fata ta. Deci ce poti face ca totul sa nu mai doara atat de tare? Nimic, pentru ca nu te poti opri din cunoscut oameni, din iubit, din a cauta pe cineva care sa iti panseze sufletul ranit, sa ii dea caldura de care are nevoie pentru a trai, ai nevoie de aer. Si atunci ce poti face? Poti incerca sa treci peste pana la urmatorul val care va fi atat de mare incat va reusi sa distruga zidul de aparare pe care tu l-ai construit. Dar trebuie sa continua sa mergem mai departe si acest proces de ranire face parte din viata noastra de zi cu zi, numai ca uneori ne loveste mai tare decat ne-am fi asteptat noi sau ne loveste atunci cand ne asteptam mai putin si va trebui sa fim pregatiti cu arme noi impotriva valului de durere ce vine, va trebui sa fim in stare sa inflorim copacul care s-a uscat de viata, va trebui sa fim in stare sa readucem soarele pe cerul inorat, dar toate cu pretul de a fi raniti din nou. ASA CA FIE CA VREM, FIE CA NU VREM VA TREBUI SA FIM PREGATI SA LUPTAM IMPOTRIVA SUFERINTEI SI A TUTUROR DEZASTRELOR CE SE VOR ABATE ASUPRA NOASTRA.